Bilant

Au mai ramas doua zile din an. V-ati gandit vreodata ca ele pot fi ultimile din viata voastra? Eu, da. Traiesc doua starii contradictorii, in functie de dispozitie. Uneori astept sa mor instantaneu, sa-mi pierd viata in secunda urmatoare, alteori ma cred nemuritoare, moartea fiind pentru mine o poveste de adormit copiii. Dupa atata asteptare si pregatire, dupa carucioarele imense, varfuite, impinse prin magazine, a mai ramas atat de putin. Doua zile si vom pastra gustul amar ca timpul zboara, furandu-ne dulcea pasare a tineretii. Niciodata nu m-am imbatat de revelion, dar am preferat sa nu infrunt lucida viitorul, sa ma refugiez in vise si iluzii, sa-mi lipesc ochii cu programe mediocre de la televizor. Pentru 2011 mi-am schimbat strategia: mai intai imi fac bilantul, apoi planuri de atac, apoi voi aborda mentalitatea omului bogat si atotputernic, pentru a ajunge la destinatia propusa!

Minciuni ambalate frumos

Ma suna tarziu in noapte sa-mi spuna ca nu mai are nicio bucurie a vietii. Il ascult. Este glasul unui om gatuit de mizerie si saracie, stresat la locul de munca, fara casa si masa. Ma gandesc indelung la ce as putea sa-i spun, sa-i schimb starea de spirit. Nici pentru mine profesia nu mai este demult o bucurie, dar am cuibul meu la care ma intorc si unde ma asteapta doi parinti batrani.
Nu plange de rusine la telefon, dar urla!  Am impresia ca este furios pe mine, desi are vreo trei oameni cu care sta de vorba cand simte ca nu mai poate continua viata. Arunca cu vorbe spre mine, isi varsa toata furia... Nu ii inchid. Daca ii inchid si eu sau A. cine sa-l asculte. Tarziu, imi vine ideea salvatoare:
- S-a impodobit orasul de Craciun! Iesi sa vezi luminile, bucura-te de beculetele multicolore, plimba-te pe strazi!
Astept rezultatul sperand ca am folosit bagheta magica si ca i-am anesteziat ranile pentru un timp. De la capatul celalat, cineva urla furios:
- Nu intelegi ca toata spoiala asta de Craciun este o minciuna? Sa ma bucur de lumini, cand peste catva timp voi ajunge boschetar? Mor copii si batrani de frig si de foame, iar ei aprind lumini multicolore!
E furios, dar vede mai real decat mine! Cum sa facem ca atmosfera de Craciun sa nu mai fie o minciuna?

Armistitiu de Craciun

Voi ramane copil toata viata prin bucuria pe care mi-o ofera Craciunul, cu mirosul de cetina si de cozonac, cu beculetele multicolore si cu zapada care acopera resturile din parc si se asaza generos si peste mizeriile vietii! Chiar si razboinicii fac armistitiu de Craciun. Raii anului tin postul Craciunului, dar scapa injuraturi printre dinti, iar gandurile, care nu pot sa se exteriorizeze, clocesc balauri uriasi. Ce bine ar fi daca toti oamenii ar pastra spiritul sarbatorii crestine in tot timpul anului si ar constientiza ca mai mult decat abtinerea de la mancare, Dumnezeu pretuieste dragostea adevarata dintre frati, El vrea sa-I permitem mereu accesul in sufletele si in mintea noastra! Craciunul este minunat, dar de ce sa existe doar o data pe an si de ce acest travaliu al convenientelor? Sunt institutii in care se tine cont cine posteste si cine nu si se fac clasamentele de rigoare: crestini si nelegiuiti. Ce criteriu facil si lipsit de acoperire! Daca postesc si ucid spiritual pe cel apropiat mie prin barfe, denigrari si jigniri, din ce categorie fac parte?