Dinamica relațiilor umane

Oamenii vin și pleacă, nu numai din viețile semenilor, ci chiar de pe pământ. Moartea vine așa de repede, încât omul nu are timp să-și facă bagajele, nici să se împace cu gândul că veșnicia își va întinde aripile peste existența lui...Ieri am șters din telefon numele unui prieten din copilărie pentru că nu mai are nevoie de telefon, iar linia care ne conecta a murit la un capăt! Era omul care venea de câte ori era chemat: să bată o coasă, să repare un gard, să dea mâncare vitelor când stăpânii casei erau bolnavi. Era omul care ducea bomboane bătrânilor singuri și le spunea povești să le treacă de urât...A închis ochii, i-a încremenit trupul, sufletul i-a zburat spre eternitate, iar amintirile frumoase s-au întins în urma lui.
Oricând poate interveni o despărțire între oameni. Fie că nu se mai plac sau pentru că pleacă prea departe,  se poate ca unul să fi devenit prea bogat și să se rușineze cu sărăcia celuillalt sau nu acceptă firele albe din părul partenerului de-o viață! Relațiile interumane se află într-o continuă dinamică, pe care pentru binele nostru va trebui să o acceptăm. Timpul ne triază ”marile iubiri” ale vieții care au fost simple pasiuni, secundele ne cern falșii prieteni de oamenii loiali nouă, doar noi orbiți de dorința de a fi înconjurați ne lamentăm și refuzăm să observăm că se ține cont de nevoile noastre de iubire, de comunicare, de afinitate sufletească!
Pentru că viața este o luptă, în jurul nostru vor avea loc mereu mișcări de trupe...